La 16 martie 2006, omul de afaceri Florian Anghelescu a fost găsit spânzurat în subsolul vilei sale din București. Contextul a transformat imediat moartea într-un dosar public exploziv: soția lui fusese consilier prezidențial, firmele sale erau cercetate pentru infracțiuni economice, iar anchetatorii descoperiseră cu câteva luni înainte cantități importante de țigări și timbre fiscale suspectate ca fiind false. Au urmat întrebări despre urme ADN, un experiment cu manechin și teorii despre o posibilă crimă.
Dosarul a fost închis abia în mai 2008. Concluzia procurorilor Parchetului Tribunalului București a fost că Florian Anghelescu s-a sinucis. Pentru a înțelege de ce suspiciunile au continuat, trebuie despărțite constatările medico-legale de elementele care doar au părut neobișnuite.
Dimineața din subsol
Anghelescu a fost găsit într-o încăpere de la subsolul casei familiei, pe strada Neagoe Vodă. Alarma a fost dată de menajeră, iar în imobil au intrat polițiști, criminaliști, procurori și medici legiști. Cordelina a fost tăiată înainte de finalizarea cercetării locului, în încercarea de a coborî corpul. Acest detaliu avea să conteze ulterior, deoarece atingerea și mutarea obiectelor au complicat interpretarea unor urme.
Necropsia a stabilit că moartea fusese provocată de asfixie mecanică prin spânzurare. În limbaj medico-legal, formularea „moarte violentă” descrie un deces produs de un factor exterior organismului; ea nu înseamnă automat omor. La începutul anchetei, procurorul Marius Iacob declara că nu existau semne care să indice o agresiune și că principala ipoteză era sinuciderea.
Ce a arătat raportul medico-legal
Concluziile Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” au indicat că leziunile cervicale erau compatibile cu comprimarea gâtului printr-un laț semidur, de grosimea cordelinei găsite la fața locului. Spânzurarea fusese incompletă, ceea ce înseamnă că trupul nu trebuia să rămână suspendat în întregime pentru ca decesul să se producă.
Anchetatorii au analizat și o leziune din zona tâmplei. Explicația medico-legală a fost că aceasta putea apărea la căderea corpului pe pardoseală, după tăierea lațului. Testele toxicologice relatate la finalul examinării nu au indicat alcool, droguri sau medicamente care să explice o incapacitate provocată înaintea morții.
Urmele ADN care au alimentat suspiciunile
Cea mai discutată informație a apărut după analiza unor fragmente de cordelină. Criminaliștii au identificat trei zone posibil purtătoare de urme biologice ale unei persoane neidentificate. Presa a tratat descoperirea ca pe un indiciu al prezenței altcuiva la laț. Procurorii au atras însă atenția asupra unei limite esențiale: nu se putea stabili când fuseseră lăsate urmele.
O cordelină trece prin mâinile producătorului, vânzătorului, magazionerului și ale cumpărătorului. ADN-ul unei persoane necunoscute poate demonstra contactul cu obiectul, dar nu momentul și scopul contactului. În plus, specialiștii analizaseră numai fragmente, nu întreaga lungime. Rezultatul nu a schimbat ipoteza principală a anchetei, tocmai pentru că nu lega profilul genetic de momentul morții și nu arăta existența unei agresiuni.
Experimentul judiciar
Pentru verificarea mecanismului, procurorii au organizat un experiment judiciar în vilă, folosind un manechin adaptat greutății și înălțimii lui Anghelescu. Au fost reconstituite poziția corpului, punctul de susținere și funcționarea lațului. Experimentul a susținut posibilitatea ca decesul să fi avut loc în condițiile descrise de ipoteza sinuciderii.
Un asemenea test nu poate reconstitui gândurile unei persoane și nici nu explică motivul gestului. El răspunde unei întrebări tehnice mai înguste: dacă scena putea fi produsă fără intervenția fizică a altcuiva. Pentru anchetatori, răspunsul a fost afirmativ.
Dosarele economice și legătura politică
Suspiciunile publice nu s-au născut doar din scena morții. Florian Anghelescu era cercetat pentru evaziune fiscală și spălare de bani, fără să fi fost condamnat. În decembrie 2005, anchetatorii făcuseră percheziții la firma Anghelescu Industry din Ceptura și în alte locații. Relatările procurorilor consemnau ridicarea a peste o sută de mii de pachete de țigări cu timbre considerate false și a aproximativ 290.000 de timbre.
În același timp, soția sa, Stana Anghelescu, ocupase pentru o perioadă funcția de consilier la Președinția României. Apropierea de mediul politic și presiunea anchetei economice au creat cadrul perfect pentru scenarii. Dar contextul explică apariția teoriilor; nu demonstrează o crimă. O investigație financiară deschisă și relații politice vizibile nu pot înlocui probele medico-legale din dosarul morții.
Verdictul din 2008
După audieri, expertize și reconstituiri, procurorii au finalizat dosarul la 27 mai 2008 și au stabilit că Florian Anghelescu s-a sinucis. Raportul final al medicilor legiști a rămas baza tehnică a concluziei: deces prin spânzurare, fără elemente care să dovedească intervenția unei alte persoane.
Faptele documentate sunt locul și mecanismul morții, urmele biologice neidentificate de pe fragmentele de cordelină, experimentul judiciar și soluția finală a procurorilor. Ipoteza unei intervenții străine a fost verificată, dar nu confirmată. Legenda începe atunci când ancheta economică și relațiile politice sunt prezentate ca dovadă că cineva trebuia să-l reducă la tăcere.
Misterul cazului nu este absența unui verdict oficial, fiindcă verdictul există. Misterul este rezistența suspiciunii după ce dosarul a fost închis. În cazurile cu bani, politică și o moarte neașteptată, detaliile neobișnuite supraviețuiesc mai ușor decât explicațiile tehnice. Dar între o întrebare legitimă și o acuzație există o distanță pe care numai probele o pot acoperi.
