Generalul în rezervă Ion Pitulescu, fost șef al Poliției Române în perioada 1995 – 1997, susține că mafia arabă din România are legături strânse cu PSD (fost PDSR), omul de legătură între partid și afaceriștii arabi fiind Viorel Hrebenciuc.
Pitulescu povestește cum a ajuns Kemal Kader, unul dintre oamenii lui Yaser Arafat, să dețină funcția de consilier al lui Hrebenciuc, pe vremea când acesta era secretar general al guvernului, și să aibă acces la documente secrete.
Fostul șef al Poliției este autorul, încă din 1997, cărții „Crimă Organizată – al III-lea Război Mondial”, în care prezintă amănunțit modul de operare al bandelor de crimă organizată din România, printre care și cele arabe.

Pitulescu crede că dacă autoritățile judiciare și serviciile secrete luau în considerare cele prezentate în carte, nu se ajungea la săvârșirea de către mafia arabă de fapte atât de grave, cum ar fi răpirea celor trei jurnaliști.
Cartea generalului, care se vrea o radiografie a crimei organizate din România, are un capitol dedicat mafiei arabe și implicării acesteia în infracțiuni economice cu complicitatea unor membri marcanți ai PDSR (devenit PSD).
Deși a a atras atenția în repetate rânduri, atât în calitate de șef al Inspectoratului General al Poliției cât și în carte, în legătură cu pericolul pe care-l reprezintă implicarea unor oameni de afaceri de origine arabă în crima organizată și în special în latura ei economică, Ion Pitulescu nu a fost luat în seamă de către autoritățile îndrituite.
De la Hrebenciuc la Yaser Arafat
Ion Pitulescu considera ca anchetatorii pot ajunge cu firul cercetarilor si, implicit al acuzatiilor grave, pana la Viorel Hrebenciuc. Generalul ofera si o pista procurorilor:
„Toti mafiotii arabi, Zaher Iskandarani, Omar Hayssamm si ceilalti erau foarte apropiati de PDSR (actualul PSD) si tineau legatura cu Viorel Hrebenciuc prin intermediul lui Kemal Kader. Cand era Secretar General al Guvernului, Hrebenciuc a semnat o adresa prin care imi cerea sa-i acord permis de port arma lui Kemal Kader, mai precis pistol cu glont. Normal ca n-am putut sa accept asa ceva. Am refuzat din capul locului. Mi s-a parut curios ca un arab era numit consilier al Secretarului General al Guvernului (n.r. – la acea vreme, Viorel Hrebenciuc ). Au disparut apoi unele documente strict secrete de la Secretariatul General al Guvernului si, imediat, a disparut si Kemal Kader. Avea acces peste tot in Secretariat. Apoi l-am vazut cu ochii mei pe Kader in dreapta lui Arafat si am ramas interzis. Acest lucru nu ma face decat sa cred ca acesta era spion al lui Arafat, tinut aproape de oameni care sunt si acum in PSD”.

Despre apartenenta lui Omar Hayssam la mafia arabeasca, despre omul sau de legatura cu Hrebenciuc, Kemal Kader, despre implicarea fostului secretar general al Guvernului in fenomenul mafiot, Ion Pitulescu a scris in cartea sa intitulata „Crima Organizata- al lll-lea Razboi Mondial” si in numeroase rapoarte in perioada in care conducea Politia Romana:
„Arabii au supravietuit insa binisor in perioada cederista deoarece coalitia de la acea vreme era prea preocupata de imparteala functiilor, iar odata instalati pe scaune, Diaconescu, Constantinescu si ceilalti s-au lasat dusi de nas de oameni din serviciile secrete, protectori ai celor asemeni lui Omar Hayssam si Zaher Iskandarani”, relatează același Pitulescu.
„Acum procurorii au fost stransi cu usa din cauza scandalului rapirii. De aceea l-au retinut pe Hayssam. Daca sunt putin isteti, ajung pana la Viorel Hrebenciuc, dar nu m-ar mira sa scape si de data asta”.
Omar Hayssam, o piesă importantă
Numele lui Omar Hayssam apare in cartea publicata de generalul Ion Pitulescu, alaturi de Zaher Iskandarani, Jabri Tabizi si alti afaceristi de origine araba, majoritatea aflati in stransa legatura cu fostul PSDR, si apropiti ai lui Viorel Hrebenciuc.
Desi retras din activitatea politieneasca, generalul Ion Pitulescu a ramas un fin observator al fenomenului infractional (chiar si din biroul sau de profesor universitar, de la Deva) si declara ca inca de la aparitia vestii rapirii celor trei jurnalisti a prezis ca Omar Hayssam este implicat in poveste:
„De atunci le-am spus apropiatilor ca aici trebuie sa fie mana lui Omar Hayssam. Are trei motive serioase sa puna la cale o astfel de inscenare: are o gramada de dosare pe numele sau si daca aparea ca salvator al ziaristilor era un erou, spala 4 milioane de dolari si avea ocazia sa plece din tara si sa ramana afara (n.r. – Omar Hayssamm era dat in consemn la frontiera, dar dosarele de pe numele sau au trenat luni intregi pe la Parchetul General)”.

Fostul sef al IGP, este de parere ca este normal ca Hayssam sa fie acuzat, deocamdata doar de infractiuni de ordin economic si nu de implicare in rapirea jurnalistilor. „Trebuie sa se stabileasca mai intai ce rol exact a jucat el in toata povestea, desi eu il intuiesc dar nu am probe. Fara probe nu poti sa acuzi. Ca sa se stabileasca in ce fel a fost implicat in rapire, trebuie mai intai audiati cei trei jurnalisti. Oricum, intuitia mea de politist, care nu m-a inselat niciodata pana acum, imi spune ca cel putin unul dintre cei trei jurnalisti rapiti stia ceva despre poveste si s-ar putea sa fie implicat activ in ea”.
Nimic despre documentele secrete
În 1998 s-a scris in presa despre documentele secrete disparute din Secretariatul general al Guvernului, disparitie in care, dupa Ion Pitulescu, principalul suspect este Kemal Kader, omul de legatura al controversatilor afacerisi arabi cu Viorel Hrebenciuc:
„Pentru adormirea opiniei publice, unele cadre din serviciile secrete au sarit in ajutorul lui Hrebenciuc, lasand ideea ca totul a fost o alarma falsa. In realitate, acest Kemal Kader era „legatura” unui inalt diplomat arab de la care primea vizite zilnic. In acelasi timp, ca un consilier foarte apropiat al lui Hrebenciuc, el avea acces permanent la toate documentele secrete de care dispunea Secretariatul general al Guvernului, inclusiv la telegramele strict secrete, sosite din diverse colturi ale lumii, prin centrala SIE” susține Pitulescu.
De atunci si pana acum se pare ca nici un procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a avut timp sa o citeasca, in ciuda faptului ca este vorba cel putin despre o infractiune de „neglijenta in pastrarea secretului de stat”.
Ion Pitulescu considera ca: „O redeschidere a cazului, peste care, aproape imediat, s-a asternut o liniste suspecta, ar fi extrem de utila deoarece ar putea duce la eliminarea din viata publica a mai multor personaje politice destul de importante, in frunte cu Viorel Hrebenciuc”.





