Home / Conspiratii Romanesti / Mistere / Triunghiul Mortii din Marea Neagra

Triunghiul Mortii din Marea Neagra

 

Triunghiul MortiiSunt foarte multe legende şi mituri despre Marea Neagră. Fiind una din mările interioare cele mai circulate încă din cele mai vechi timpuri, a fost scena multor întâmplări mai mult sau mai puţin ciudate ce fac şi astăzi deliciul investigaţiilor ştiinţifice şi istorice.

Dar dincolo de fabulaţii, chiar şi astăzi persistă o enigmă care îi face şi pe cei mai curajoşi marinari să privească cu mult respect Marea Neagră. Este vorba de Vârtejul Morţii sau Triunghiul Mortii din apropierea Deltei Dunării. Despre ’ ce este vorba!? Iată pe scurt povestea acestui loc deosebit de straniu…

O FORMA STRANIE DE MAGNETISM

In Marea Neagră, în imediata vecinătate a Insulei Şerpilor, aflat la 45 kilometri nord-vest de Sulina, se află un misterios Triunghi al Bermudelor. Deşi zona este cunoscută încă din Evul Mediu, puţini au auzit despre acest triunghi, supranumit al „morţii”, care „călătoreşte” prin apele Mării’Negre.

Turcii au făcut primele relatări despre această zonă stranie, denumită de ei „Triunghiul Mortii”. Nenumărate asemenea povestiri relatau despre dispariţii surprinzătoare în apele relativ liniştite şi în plină zi!

Surprinzătoare sunt şi unele povestiri ruseşti din secolele XIII şi XIV care relatează despre un „vârtej alb” care târa la fundul mării păsări, corăbii şi chiar mici insule!

Relatările erau făcute de către oameni care au fost de faţă şi au scăpat cu greu din aceste vârtejuri.’ Studiind cu atenţie acest fenomen, cercetătorii au ajuns la concluzia că este vorba despre o suprafaţă de aproximativ 8-10 km – relativ triunghiulară – în care se manifestă o formă stranie de magnetism, mult modificat faţă de cel detectat ca fiind „normal”.

Cercetătorii ruşi şi ucraineni afirmă ca falia magnetică din misteriosul triunghi mobil din Marea Neagră se deschide de la o fracţiune de secundă până la câteva minute. Această anomalie magnetică se deplasează lent prin zona Mării Negre şi, la ora actuală, zona se deplasează spre litoralul românesc, mai precis spre Sulina.

Date mai complete asupra altor dispariţii misterioase s-au evidenţiat după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice, deoarece abia atunci unele secrete straşnic păzite au ieşit la lumină.

Astfel, din dosarele ultrasecrete ale Armatei Roşii aflăm despre dispariţia la 31 mai 1944 a Crucişătorului Tiolko’vsloi, la sud de Crimeea (la 70 km în larg), în plină zi. Cu toate că vremea era excelentă, căpitanul navei vecine povesteşte că respectivul crucişător a fost învăluit deodată de o ceaţa neagră cu sclipiri verzi, după care a dispărut pur şi simplu de pe ecranele radar.

O CEATA DEASA DIN CARE AVIOANELE NU REUŞEAU SĂ IASĂ

La numai două luni după aceasta, o altă dispariţie: cinci avioane militare plecate în recunoaştere au intrat în ceaţa neagră cu sclipiri verzi, au dispărut de pe ecranele radar cu care erau urmărite şi nu s-au mai întors niciodată.

Pe 5 decembrie 1945, 5 bombardiere americane de tip Grumnan TBM- 3 Avenger, dispăreau în întunericul Triunghiului Bermudelor. Un lucru foarte straniu, însă deosebit de discutat la vremea aceea, a fost dispariţia a 5 bombardiere ruseşti, în aceeaşi zi în interiorul Triunghiului Mortii’de lângă Crimeea (la numai 70 km de ţărm).


Expediţia de cercetare sovietică ce a fost dezlănţuită după anunţul oficial al dispariţiei bombardierelor nu a reuşit să gaseasca mcio urma.

Unele surse spun că ultimele transmisiuni ale aparatelor în zbor au relatat despre o ceaţă deasă din care avioanele nu reuşeau să iasă. Exact ca şi în relatările avioanelor americane din Triunghiul Bermudelor. Fiind pe timp de pace, la ora acea nu exista nicio bază duşmană prin apropiere, de aceea ofiţerii ruşi au crezut că este vorba despre uri accident, dar de pe urma lui ar fi trebuit să mai rămână măcar nişte urme fizice.

UN TRASEU DE OCOLIRE SEMNALAT AVIOANELOR „OFICIALE”

O altă dispariţie misterioasă s-a petrecut mult mai recent, în 1990, când un mic aparat de zbor grecesc dispărea la numai 30-40 km de ţărmul românesc. Pescarii români şi bulgari din zona de coastă ocoleau de multă vreme acea regiune, deoarece existau diferite legende şi superstiţii că acolo este o “apă blestemată”.

Presa grecească din Atena atrăgea atenţia că, fiind un avion particular, pilotul nu cunoştea “traseul de ocolire” care eră semnalat avioanelor “oficiale”, dar sublinia că este necesar ca oficialităţile române să precizeze clar care sunt coordonatele acestei forme, pentru a evita alte dispariţii tragice. Totuşi frecvenţa lor este mică, aceasta mai ales datorită faptului că este o zonă relativ puţin frecventată şi în general ocolită. Oficiali ruşi, însă, sunt de altă părere, ei susţin câ aceste anomalii magnetice au’o frecvenţă îngrijorătoare (una la două zile). Şi aici se emite ipoteza că aceste anomalii ar putea fi porţi către lumi paralele, care se deschid doar în anumite momente.

Una din cele mai surprinzătoare dispariţii este cea petrecută cu câţiva ani în urmă (în 1991) a 80 de oameni care lucrau pe o platformă marină rusească de extracţie a petrolului. Platforma era legată prin staţie de baza de la ţărm, cu care era stabilit un protocol de comunicare zilnic. într-o zi, fără nici un SOS, platforma a rămas mută la toate încercările de stabilire a contactului.

După câteva ore, baza a alertat poliţia de coastă, o escadrilă militară a făcut o recunoaştere şi platforma a fost descoperită şi recuperată la 50 km distanţă de locul iniţial de amplasare, plutind în derivă, fără nici o urmă de viaţă la bord şi fără nici un indiciu care să lămurească misterul dispariţiei echipei tehnice.

Platforma arăta de parcă cei 80 de oameni o părăsiseră în grabă, fără sa-şi ia nici un fel de bagaje, haine sau lucruri intime, fără să strângă sau să facă curat, de exemplu, pe mesele unde mâncau!…

In prezent, marina rusă şi ucraineană studiază cu mare atenţie această falie magnetica ce se deplasează lent, din zona lor, către apele teritoriale româneşti. Atunci, studierea ei şi responsabilităţile ce decurg din’ aceste studii vor reveni oficialităţilor româneşti. Dincolo de mituri şi legende existenţa acestui fenomen marin extrem de rar nu mai poate fi tăinuită de nimeni şi pentru motivul numeroaselor sale victime umane.

Autor: Dr. Emil Strainu

Comments

comments