Home / Conspiratii Mondiale / Altele / Sfinxul si marile piramide

Sfinxul si marile piramide

 

piramideEgiptenii antici şi-au construit monumentele la o scară impre­sionantă chiar şi pentru oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre. Cel mai grandios dintre monumentele lor şi, poate, cel mai controversat este reprezentat de Marile piramide şi de Sfinxul de la Giseh. Aceste structuri, construite în întregime din blocuri solide de piatră cântărind câte 200 de tone fiecare, i-au fascinat pe vizitatori încă de la început, tehnicile folosite pentru ridicarea lor pierzându-se în negurile istoriei.

Este oare posibil ca faraonii, dorindu-şi să ofere lumii o dovadă puternică şi de lungă durată a măiestriei egiptene, să fi creat aceste structuri cu scopul de a deruta civilizaţiile viitoare în privinţa modului exact în care fuseseră construite? Date fiind teoriile privind masele largi de sclavi, tehnologia antică necunoscută sau chiar asistenţa oferită de extratereştri, misterul piramidelor va persista probabil mult timp de acum înainte.

O altă teorie sugerează că, poate, monumentele nici măcar nu au fost construite de egipteni. Marele Sfinx de la Giseh nu este construit cu piatră scoasă din carieră, precum piramidele şi templele pe care le păzeşte, ci dintr-un monolit. Are capul unui bărbat (sau poate al unei femei) şi corpul unui leu. Este înalt de 20 de metri, lung de 73 de metri şi poartă pe chip o expresie absolut extraordinară, privind dincolo de marginea lumii şi spre infinit. Majo­ritatea egiptologilor, ca şi majoritatea egiptenilor, de altfel, cred că Sfinxul a fost construit aproximativ în 2500 î.Hr., sub conducerea faraonului Khefren, care a fost responsabil şi de construirea celei de-a doua piramide de la Giseh. Cu toate acestea, cercetările recente au arătat că această teorie este mai mult o legendă, dar una care merită sprijinul egiptenilor, pentru că monumentala construcţie a devenit un simbol al regatului lor.

John A. West, egiptolog de renume, a studiat îndelung această statuie şi a avut mereu convingerea că este ceva deosebit, ceva mult mai vechi decât orice civilizaţie cunoscută. în timp ce citea o carte despre Egipt scrisă de autorul şi matematicianul francez Schwaller de Lubicz, a dat peste o teorie conform căreia pe corpul Sfinxului ar exista semne ale unei eroziuni produse de apă. West şi-a dat seama că modelele de eroziune observate pe Sfinx nu erau orizontale, precum cele de pe alte monumente de la Giseh, ci verticale. Eroziunea orizontală rezultă în urma expunerii îndelungate la vânturi puter- J nice şi furtuni de nisip. în zona aridă a Saharei apar des astfel de fenomene, | dar e posibil oare ca eroziunea verticală a Sfinxului să fi fost provocată de apă? De unde apă?

In 1991, doctorul Robert Schoch, geolog de renume şi profesor la Univer­sitatea din Boston, a examinat urmele de eroziune de pe Sfinx şi a remarcat în studiile sale că modelele au fost provocate, fără îndoială, de ploi torenţiale, ceea ce ar presupune că Sfinxul fusese construit într-o perioadă în care astfel de ploi erau frecvente în acea zonă, şi că restul monumentelor au fost ridi­cate, cel mai probabil, mulţi ani mai târziu. Acest lucru ar sugera că Sfinxul a fost construit înainte de cele mai vechi forme de civilizaţie egipteană, mai devreme chiar decât primele dinastii, cu mii de ani înainte de Hristos, de fapt chiar mai înainte de istoria cunoscută a lumii. Iar această teorie ar veni în sprijinul unor teorii uluitoare.


E cât se poate de posibil ca Sfinxul să fie cel mai remarcabil monument din lume. Nu se compară cu nimic din ceea ce ar fi putut construi fie egipte­nii antici, fie cultura noastră modernă. Pare să aparţină unei culturi antice, şi una care, probabil, a avut o experienţă tehnică mult mai mare decât cea a civilizaţiei noastre. Faţa sa este una surprinzător de modernă, iar expresia chipului este de o asemenea înţelepciune şi profunzime încât sugerează cu­noştinţe care depăşesc cu mult inteligenţa noastră limitată. Nu putem decât să speculăm care sunt secretele pe care le păzeşte Sfinxul, dar oricare ar fi ele, egiptenii nu vor să fie date la iveală.

Capul faraonic al Sfinxului este disproporţionat raportat la corp. E posi­bil oare să fi fost iniţial capul unui leu, sculptat cu 12 000 de ani în urmă pentru a marca Era Leului, fiind redescoperit în urmă cu doar 4000 de ani şi remodelat, în acel moment, în onoarea faraonului lor?

O serie de studii au arătat, totodată, existenţa a mai multe tunele sub Sfinx, care duc la o încăpere încă neexplorată, la aproximativ 7 metri sub la­bele din faţă ale statuii. Nu putem decât să încercăm să ghicim ce s-ar putea afla în această încăpere, dar posibilităţile sunt nelimitate. E posibil ca aici să se păstreze rămăşiţele unei civilizaţii antice. Iar dacă această civilizaţie a fost capabilă să construiască Sfinxul, descoperirile privind capacităţile sale ar putea fi deosebit de revelatoare. Poate că aici se află enigma Sfinxului.

Mai mult, în martie 1993 s-a descoperit o uşă mică la capătul unui lung puţ îngust din Marea Piramidă. De atunci, cercetătorului principal, germanul Rudolph Gantenbrink, i s-a interzis să continue explorarea. Pretextul oferit de autorităţile egiptene a fost acela că, dezvăluind această ştire presei bri­tanice, Gantenbrink â încălcat o regulă a arheologiei. Autorităţile egiptene au susţinut cu tărie că descoperirea nu avea mare importanţă, dar s-ar părea că încercau să ascundă ceva.

O altă teorie populară sugerează că piramidele şi Sfinxul au fost cre­ate (sau că egiptenii au fost ajutaţi la construcţia lor) de către o tehnologie superioară extraterestră. Pe de altă parte, în cartea lor Conspiraţia Stargate, Lynn Picknett şi Clive Prince afirmă că aceste teorii privind intervenţia extratereştrilor în construirea piramidelor fac parte şi ele dintr-o conspiraţie de mai mare amploare, dar despre care avem mai puţine informaţii. Falsa idee a intervenţiei extraterestre este un tertip intenţionat în cadrul unei conspiraţii mult mai largi, care implică agenţiile de spionaj, al căror scop este ca oamenii să simtă că sunt inferiori în faţa unei rase extraterestre superioare. Astfel s-ar crea o dependenţă a omenirii faţă de forţele din afară şi un complex de inferioritate care ar cuprinde întreaga rasă umană. Mesajele „interceptate“ apoi de guverne şi agenţii de spionaj ar putea fi uti­lizate pentru a manipula populaţia unei ţări sub pretextul că sunt ordine ale extratereştrilor. Fascinaţia lumii faţă de Egiptul antic ar putea fi cel mai important exemplu al acestei conspiraţii măreţe.

Comments

comments