Malcolm X

 

malcolm xPe 21 februarie 1965, Malcolm X a fost ucis cu un glonţ tras de la distanţă mică, exact când îşi începea discursul din sala de baluri Audubon din New York. Pe 10 martie 1966, trei bărbaţi au fost con­damnaţi pentru crimă de gradul I. Unul dintre ei, Talmadge Hayer, membru al organizaţiei Naţiunea Islamului, a recunoscut că fusese unul dintre cei care au tras, dar a insistat că ceilalţi doi, Thomas 15X Johnson şi Norman 3X Butler, erau nevinovaţi.

Impresia generală era că în spatele asasinatului se aflase Naţiunea Isla­mului, pentru că Elijah Muhammad, liderul organizaţiei, declarase public că era iritat de dezertarea lui Malcolm din organizaţie şi că se temea că acesta le-ar putea da în vileag secretele. Unul dintre acestea era acuzaţia că Naţiunea se întâlnise cu partidul nazist din SUA şi cu organizaţia Ku Klux Klan şi că acceptase bani de la albi rasişti – care erau cu toţii de acord cu politica rasială a Naţiunii. Un alt secret era faptul că Elijah Muhammad concepuse nenumăraţi „copii divini“ cu o jumătate de duzină de secretare ale Naţiunii care aveau vârsta adolescenţei.

Există şi alte teorii privind asasinatul. Una dintre ele afirmă că ucide­rea lui Malcolm a fost comandată de un cartel de droguri, eventual chinez, din cauza eforturilor lui Malcolm de a combate traficul de stupefiante în Harlem, ceea ce, credeau cei care au comandat asasinatul, le prejudicia afa­cerile. Malcolm X renunţase anterior la consumul de droguri şi la alcool, încer­când să-i convingă şi pe alţii să facă acelaşi lucru. El sugera că drogurile se numărau printre metodele utilizate de albi pentru a-i controla pe negri – afirmaţie care ar fi putut să-i irite pe dealerii locali de droguri.


Alţii susţin că Departamentul de Poliţie New York este cel care ar trebui considerat responsabil de moartea lui Malcolm X. Ei indică existenţa unui al doilea bărbat care a fost arestat împreună cu Hayer la locul crimei, dar a dispărut ulterior în mod misterios, fără să fi fost numit. Nu s-a mai vorbit de el niciodată în articolele de presă sau rapoartele poliţiei din acea perioadă, iar unii sugerează că ar fi fost vorba de un agent de poliţie sub acoperire a cărui identitate a fost ascunsă pentru propria lui protecţie. Această teorie este susţinută de lipsa forţelor poliţieneşti la acel eveniment, deoarece cei apro­ximativ 20 de poliţişti al căror rol era de a-i asigura securitatea lui Malcolm X se aflau fie în alte părţi ale clădirii decât sala discursului, fie în alte clădiri din apropiere. Se pune întrebarea de ce nu au reuşit să-i asigure o protecţie eficientă unei personalităţi atât de controversate – să fi fost Departamentul de Poliţie implicat în asasinarea sa?

O altă teorie sugerează implicarea CIA şi a FBI în crimă. Malcolm era pe punctul de a pune ţara într-o situaţie neplăcută, acuzând SUA de rasism şi de încălcarea drepturilor omului în ţări ale Lumii a treia. O variaţie pe această temă este că guvernul a comandat uciderea lui Malcolm X pentru că se îndepărta de separatismul rasial şi tindea să devină un eficient combatant pentru drepturi civile, mişcare pe care autorităţile o considerau teren fertil pentru naşterea de revoluţionari comunişti.

Adevăratul motiv din spatele asasinării lui Malcolm X nu va fi aflat nicio­dată, probabil. Uciderea sa, ca şi cea a lui John F. Kennedy, va continua să fie sursă de speculaţii şi în anii următori.

Comments

comments