Hatshepsut

 

hatshepsutTemplul de la Deir el-Bahri al reginei egiptene antice Hatshepsut este amplasat în zona Tebei, dar pe malul opus al Nilului şi datează din secolul al XIV-lea î.Hr. Reprezintă o dovadă a succesului, ea fiind regina-faraon cu cea mai lungă domnie din toată istoria Egiptului.

Născută pe la 1503 î.Hr., fiică a respectatului faraon Tutmes I, Hatshepsut a avut trei fraţi, dintre care unul vitreg, Tutmes al II-lea, care i-a fost şi soţ. După moartea fraţilor săi, Hatshepsut avea doar un singur pretendent la tron: tânărul său nepot, Tutmes al IlI-lea, fiul celeilalte soţii a soţului său, Isis.

Datorită vârstei fragede a nepotului său, Hatshepsut a domnit ca regină-mamă, dar, nefiind dispusă să renunţe la suveranitatea ei atunci când Tutmes al IlI-lea a ajuns la majorat, Hatshesput şi-a luat titlul de faraon, precum şi haine şi o barbă care să i se potrivească. Astfel a rămas la putere timp de aproximativ 15-20 de ani.

După moartea lui Hatshepsut, mumia ei a fost furată, iar mormântul dis­trus – s-a descoperit doar un vas funerar conţinând ficatul ei. La fel, sarco­fagul de piatră al lui Senmut, consilierul, arhitectul şi amantul ei, a fost găsit spart în peste 1200 de bucăţi. Toate cartuşele în care, iniţial, fusese scris numele ei fuseseră şterse şi înlocuite cu reprezentări ale lui Tutmes. Acest lucru a fost uşor de făcut, deoarece în toate imaginile ea apărea cu barbă. Se crede că aceste acte de distrugere au fost opera nepotului lui Hatshepsut, frustrat şi gelos, care a încercat astfel să o şteargă cu totul din istorie – plan care ar fi reuşit, poate, dacă nu ar fi existat relatări ulterioare ale istoricilor despre domnia ei, bazate pe dovezi care acum s-au pierdut pentru totdeauna.


Mai mult, s-a sugerat că Tutmes al IlI-lea a fost, de fapt, responsabil pentru moartea lui Hatshepsut, presupunându-se că a otrăvit-o pentru a o îndepărta de pe tron. în mod evident, era atât de disperat să obţină con­trolul suprem asupra Egiptului şi să-şi asigure un loc în analele istoriei încât era dispus să comită o crimă, iar apoi să distrugă amintirea reginei moarte.

Secole la rând, istoricii au fost nedumeriţi în faţa misterului faraonilor Tutmes, care par să fi domnit într-o ordine greu de înţeles, dar aceste teorii revelatoare ne-au dat cheia unei enigme vechi de secole.

Comments

comments